Parcul Floreasca și jocul străzilor: o plimbare de la Calea Floreasca

Plimbarea pornește de la Cookie Beacon Floreasca, pe Calea Floreasca 91-111, și se întoarce tot acolo. Etapele adunate, în linie dreaptă, fac cam 2,4 km; pe jos e mai mult, așa că deschide traseul în Google Maps pentru timpul de mers. Misiunea: completezi un cartonaș de bingo cu nume de străzi (compozitori, capitale și aviatori), ajungi în Parcul Floreasca, ridicat pe fosta groapă Floreasca, și cauți trei sculpturi, fiecare cu titlul și autorul ei.

„Bingo”, aici, e simplu: ai un cartonaș cu nume și tai fiecare nume când vezi plăcuța străzii cu ochii tăi. Merge cu copiii sau de unul singur; ai nevoie doar de telefon, pentru cartonaș.

Traseul pe scurt

Distanțele sunt în linie dreaptă, de la oprirea anterioară, măsurate pe coordonatele din OpenStreetMap. Pentru minute, folosește ruta din Google Maps.

Cartonașul de bingo

Fă o captură de ecran și taie numele pe rând.

Bonus, dacă vrei mai mult: Donizetti, Glinka și Strada Aviator Paul Urechescu.

Tabăra de bază

„Tabăra de bază” înseamnă locul de unde pleci și unde te întorci. Aici, tabăra de bază e masa ta de pe Calea Floreasca. Înainte de plecare, comandă ouăle poșate pe biscuiți sărați cu cheddar, cu cremă de avocado și sos olandez, iar pentru drum ia o limonadă cu miere și busuioc. Tot meniul de pe Calea Floreasca e online, în română și engleză.

1. Strada Locotenent Gheorghe Bănciulescu

Prima căsuță e la 65 m de ușă. Pe hartă, strada apare doar cu gradul „Locotenent”, fără „Aviator”, dar poartă numele pilotului Gheorghe Bănciulescu (1898–1935). Potrivit Wikipedia, în septembrie 1926 avionul lui s-a prăbușit în ceață, în drum spre București. Mecanicul a murit, iar pilotului i s-au amputat ambele picioare. În iulie 1927 zbura din nou, cu proteze. Este considerat primul om care a pilotat un avion cu proteze în loc de picioare.

Caută: gradul de pe plăcuță. Pe străzile din jur vei vedea și „Aviator” sau „Lt. Av.”, adică locotenent aviator.

2. Piața Floreasca

Câțiva pași mai încolo, la Calea Floreasca 111-113, e piața cartierului; marginea ei e la 45 m de ușă. Nu am găsit un program oficial al pieței, așa că nu conta pe ea ca oprire; e doar un reper. Pentru joc contează altceva: de aici începe grila străzilor cu nume de compozitori, spre nord-est.

Caută: plăcuța Strada Donizetti Gaetano, la 26 m de marginea pieței. E primul compozitor de pe traseu, deci bonusul tău.

3. Cartierul compozitorilor: Bach, Rahmaninov, Beethoven

Foto: Bogdan Giușcă, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons, redimensionată

Din Strada Donizetti ajungi pe Strada Johann Sebastian Bach după 182 m, apoi pe Rahmaninov după încă 88 m și pe Beethoven după 124 m. Șase compozitori (Donizetti, Bach, Rahmaninov, Bartók, Puccini și Beethoven) sunt la cel mult 407 m de punctul de start.

Uită-te atent la cum sunt scrise numele. Pe OpenStreetMap, unele apar cu prenumele întâi („Johann Sebastian Bach”), altele cu numele de familie întâi („Donizetti Gaetano”). Plăcuțele pot fi diferite de hartă. Notează ce vezi tu.

Caută: plăcuța Strada Ludwig van Beethoven. E cea mai îndepărtată stradă-compozitor din bucla principală, la 407 m de start.

4. Puccini, Bartók și Strada Aviator Ștefan Protopopescu

Spre parc treci pe lângă Strada Giacomo Puccini și Strada Béla Bartók. Bartók e o poveste bună de spus copiilor: compozitorul maghiar s-a născut în 1881 la Sânnicolau Mare, oraș care azi e în România. Pe traseu, de pe Beethoven ajungi pe Strada Glinka după 150 m, iar la 50 m de ea începe strada unui aviator.

Ștefan Protopopescu (1890–1929) este, potrivit Wikipedia, primul pilot brevetat în România. Și-a luat brevetul militar pe 9 iulie 1911, cu un avion Farman construit sub licență la Chitila.

Caută: dacă plăcuța scrie „Ștefan” cu Ș sau „Stefan” fără. Pe OpenStreetMap strada apare în ambele variante.

5. Parcul Floreasca: de la groapă la parc

Ultima etapă până la marginea parcului are 141 m. De la start până aici sunt 499 m în linie dreaptă.

Aici jocul face o pauză, pentru că povestea locului e despre oameni mutați din casele lor. Pe locul parcului a fost „groapa Floreasca”, o mahala a Bucureștiului interbelic (Zile și Nopți), pe care Wikipedia o descrie ca mizeră, parțial electrificată și plină de gunoaie. Potrivit Wikipedia, o hotărâre de guvern din 4 octombrie 1960 a decis demolarea caselor, iar locuitorii trebuiau mutați până pe 20 octombrie. Parcul a fost proiectat între 1961 și 1963. Povestea spune că, înainte de festivalul de tineret din 1953, zona fusese ascunsă vizitatorilor străini în spatele unui gard de lemn de doi metri.

În 2008 parcul a fost refăcut complet: alei noi, copaci, gard viu, un loc de joacă pentru copii și iluminat de noapte.

Foto: autor necunoscut, publicată în ziarul Sport în februarie 1965, domeniu public, via Wikimedia Commons

Potrivit Wikipedia, în parc a funcționat din 1960 Patinoarul artificial Floreasca, cel din fotografia de mai sus, publicată în februarie 1965. Ține minte imaginea pentru oprirea următoare.

Caută: aleile pavate cu bănci de lemn cu laterale de fier și felinare albe, ca în fotografia de la începutul articolului.

6. Sculpturile din Parcul Floreasca

Registrul local al monumentelor de for public, în versiunea actualizată în 2022, trece în Parcul Floreasca trei lucrări:

• „Patinatoare”, statuie din bronz de Victor Roman, 1964. O patinatoare, într-un parc care a avut chiar un patinoar.
• „Maternitate”, statuie din travertin de Ion Vlasiu, 1964. „Maternitate” înseamnă o mamă cu copilul ei; travertinul e o piatră de culoare deschisă, cu pori mici.
• „Două fete”, grup statuar din piatră de Geta Caragiu. Wikipedia notează că ar putea fi de George Apostu.

Registrul nu dă locul exact al fiecărei lucrări în parc, așa că găsirea lor face parte din joc. Mai e un detaliu: Wikipedia numește lucrarea lui Vlasiu „Iubire”, iar registrul o numește „Maternitate”. Același registru trece și statuia „Traian cu lupoaica” de Vasile Gorduz (2011), aflată în 2022 în depozit, „în vederea reamplasării în Parcul Floreasca”. Nu știm dacă a fost montată între timp.

Caută: soclul sau plăcuța fiecărei sculpturi. Dacă scrie ceva, notează titlul exact.

Ieși din parc pe latura de vest, pe Strada Locotenent Aviator Radu Beller, la 347 m în linie dreaptă de intrarea din est.

7. Strada Radu Beller și capitalele

Radu Beller e al treilea aviator de pe cartonaș. Potrivit Wikipedia, în Primul Război Mondial a fost unul dintre cei trei aviatori români pe care Misiunea Militară Franceză i-a luat cu ea spre Franța; ajunși la Murmansk, s-au înrolat în Legiunea Străină.

Coboară pe Strada Radu Beller spre sud. Pe lângă Piața Dorobanților vin capitalele: Strada Roma, Strada Paris, apoi Bruxelles, Lisabona și Washington. Piața Dorobanților are povestea ei, dar o lăsăm pentru altă plimbare. Aici doar bifezi și mergi mai departe. Din parc până pe Strada Lisabona sunt 743 m în linie dreaptă.

Caută: cinci capitale pe cinci plăcuțe. Cu ele ai completat a doua coloană.

8. Aviatorii de lângă start

Ultima etapă trece prin aviatorii de lângă Calea Floreasca: Strada Locotenent Aviator Marcel Andreescu (360 m de pe Strada Lisabona), Strada Aviator Muntenescu și Strada Av. Paul Urechescu. Despre ei nu am găsit încă o sursă sigură, așa că aici doar îi bifezi.

Caută: „Lt. Av.” și „Av.” pe plăcuțe. Dacă ai bifat toate cele cincisprezece nume, cartonașul e plin.

Ocol opțional: Strada Turnul Eiffel

Dacă vrei încă doi compozitori și o surpriză, de pe Strada Beethoven ia-o spre est. Strada Frédéric Chopin e la 233 m în linie dreaptă de Beethoven, Strada Wolfgang Amadeus Mozart la 304 m, iar Strada Turnul Eiffel la 396 m. E o stradă cu numele unui turn, nu al unui om. Strada Paris e de cealaltă parte a cartierului, așa că le poți bifa pe amândouă în aceeași zi. Dus-întors, ocolul adaugă cam 800 m în linie dreaptă.

Cu copii sau pe ploaie

Ai copii mici. Fă doar jumătatea de est: start, piața, compozitorii, Parcul Floreasca, apoi înapoi pe același drum. Harta OpenStreetMap arată zone de joacă în jumătatea de sud a parcului.

Foto: Miehs, domeniu public, via Wikimedia Commons. Fotografie din 2012; echipamentele de azi pot arăta altfel.

Plouă. Joacă doar opririle 1–3. Toți compozitorii din bucla scurtă sunt la cel mult 407 m de start, iar plăcuțele se citesc și de sub umbrelă.

Înapoi la bază

Ultimii 81 m te aduc înapoi pe Calea Floreasca. Un cartonaș plin merită un fursec: alege-l pe cel în stil rulou cu scorțișoară sau pe cel cu Lotus și dulce de leche, la Cookie Beacon de pe Calea Floreasca.

Informații practice

Verificat la 21 octombrie 2026.

Mai departe

Dacă ești în București pentru prima dată, citește și unde să mănânci în prima zi în București. De pe aceeași ușă pornesc și plimbarea spre Casa Ceaușescu și Palatul Primăverii și varianta ei în engleză, The Long Way to the Spring Palace. Pentru o comparație între locurile de brunch din oraș, vezi ghidul nostru pentru București.

Foto principală: Miehs, domeniu public, via Wikimedia Commons (decupaj din panoramă, fotografie din 2012)